A day with Michael Shermer in Romania

Insula indoielii (thanks, Google!) are cateva informatii de insider cu privire la Michael Shermer si conferinta din Bucuresti:

But I wanted to write about the intermediary experience, what I’ve noticed of Michael when not in “scientist mode”.

I noticed he was gracious and kind with everyone we met, and enjoying what he saw as new and exciting about Romania, I saw him wondering why our wiring is so backwards, and having a sip of our beers. I’ve had lunch with him, and he enjoyed our cabbage rolls “sarmale”in grape leaves.

But the greatest thing I’ve learned is the way he was a skeptic about what we were telling him as hosts. I saw him ask the same question several times to different people, perhaps to get a better understanding or better yet, to make sure nobody was bullshiting him.

Cititi intregul articol aici.

Nu siu daca mai are rost sa repovestesc cum a fost conferinta, deoarece se va pune pe net intreaga seara filmata si isi va putea forma fiecare propria parere. Pe scurt, Shermer mi s-a parut o persoana foarte simpatica, prezentarea a fost inspiratoare, dar informatiile nu erau nimic nou pentru cei care misuna prin blogosfera ateista.

Va las cu un clip Low Quality cu inceputul prezentarii:





In afara de Insula indoielii s-a mai scris despre conferinta pe atei.ro si pe metropotam.

Pribegii printre cadavre

Daca aveti bani pentru numai o singura expozitie anul acesta, trebuie sa mergeti neaparat la Body Worlds/ Körperwelten a lui Gunther von Hagens, unde sunt prezentate corpuri plastinate umane si animale. Acum ceva vreme am auzit la stiti de "controversata" expozitie si am avut ocazia s-o vizitez cand am fost la Berlin.

Sunt foarte constienta ca suna sinistru, revoltator, ciudat... asa suna cand povestesti cuiva, in scris, asa pare din poze, asa ti se impune si din turul virtual de pe DVD (si-au ales desteptii o muzica de fundal de casa de groaza).

In realitate, cand am fost la Körperwelten in Berlin, era totul foarte... medical si informativ. Si incredibil de interesant!

Accentul acestei expozitii (exista diferite teme la diferite expozitii Körperwelten) era pe viata umana, de la cateva celule la batranete. In afara plastinatelor intregi, se putea compara organe sanatoase cu unele cu diferite boli sau tumori. Pe placutele informative se gaseau sfaturi bune pentru o viata mai lunga si mai sanatoasa.

Oamenii plastinati erau toti voluntari, care, din cate am inteles, puteau sa-si aleaga pana si poiztia in care sa fie imortalizati. Nu surprinzator s-au gasit unii, care au ales sa fie expusi facand sex. In afara acestei parti, unde intrau numai vizitatori peste 18 ani, oamenii erau in pozitii de sportiv si puteai admira muschii, nervii, vasele sanguine si intreaga frumusete a corpului uman. Forma vaselor de sange m-a impresionat in mod special... asa ceva filigranat si frumos nu am mai vazut!

Cand am citit in presa, mai demult, ca von Hagens considera asa ceva arta, nu am fost de acord. Acum, dupa ce am vazut expozitia, mi-am schimbat parerea. Corpul uman este o opera de arta si se vede ca voluntarii au fost tratati cu respect.

Merita toti banii si nu pot decat sa recomand aceasta expozitie.




P.S.: Am primit flyer de la Scientology. Trebuia sa ma astept la asa ceva.

edit: Prin blogosfera au mai scris despre Körperwelten si Messa si defbest. Check it out.

edit 2: Oamenii plastinati de la expozitie la expozitie si daca vreti sa vedeti ce era expus la Berlin de data asta, o puteti face aici. Ce nu am vazut a fost femeia cu bebelusul in burta si cei doi care si-o trag ca in poze (erau alti doi, in alta pozitie si haine mai kinky).

Pribegii prin Berlin

Sunt plecata. Din nou. De data asta in Berlin. Blogul meu probabil se simte ca un copil neglijat.

Nu vreau sa va las insa fara update-uri pentru prea mult timp, ca in ultuimele doua luni.
Berlinul are totusi ceva interesant pentru sceptici: "biserica" Scientology. Acum un an am participat la protestul Anonymous, si cineva creativ de pe net a compilat informatii si poze in 4 videouri foarte bune. Ce este Scientology? De ce merita protestati? De ce nu trebuie sa-i lasam sa se extinda in Romania?

Va las cu ele, have fun.

Road to February 10th from Church0fScientology on Vimeo.

I dare you sa ma gasiti in pozele de mai sus!

Road To March 15th from Church0fScientology on Vimeo.

Road To April 12th from Church0fScientology on Vimeo.

Road To May 10th from Church0fScientology on Vimeo.

Indoctrinare in benzi desenate? It's more likely than you think!

Popquiz: Ce nu este in regula cu urmatoarea imagine? swdafrk8ni http://technorati.com/

Hmm, cred ca patura arata putin ciudat, sau poate sunt bulele de somnolenta deasupra capului copilului... Icoana? Ce icoana? Eu nu observ nicio icoana.

Astfel de icoane "subtile" sunt presarate in tot comicul. Imaginea de sus provine dintr-o revistuta numita Media Kinder Magazine, care este vanduta pentru 3 RON in scolile mai multor judete. Responsabila pentru Media Kinder Magazine este Asociatia Media Kinder (didn't see that one coming, did ya?), care este, dupa spusele lor

"o organizaţie non-profit, 100% românească, nepartinică, constituită din membri tineri, având sediul central în Cluj-Napoca şi colaboratori în ţară şi străinătate."

"Misiune
Asociaţia Media Kinder oferă copiilor o alternativă media echilibrată la desenele animate şi jocurile pe calculator dominate de violenţă şi instinct."

Right, fiindca e imposibil sa-i limitezi copilului accesul la TV sau calculator.
Parinti din toata tara dispera cand incearca sa-si convinga odrasla sa nu se mai uite la TV. Dar, vai, plodul zbiara "Nu!". Ce-i de facut in aceasta situatie dificila? Educatie? O bataie buna? Nu! Media Kinder!!!

"Viziune
Mass-media pentru copii ar trebui utilizată preponderent în scopuri educative."

Sau, in cazul de fata, pentru indoctrinare.

"Asociaţia Media Kinder urmăreşte să promoveze astfel, într-o modalitate atractivă pentru copii, valori tradiţionale şi universale."

A se citi: CRESTINE. Universale, my ass.

"Valori
Credem că e mult mai uşor să previi greşelile decât să le îndrepţi. De aceea, mesajele transmise copiilor merită o atenţie deosebită. Valorile ştiinţei şi culturii trebuie îmbinate cu cele moral-creştine şi etice."

Au dreptate aici. Ei chiar promoveaza valorile stiintei. Logica, de exemplu, dupa cum vedeti aici:

Take a guess. Come on, I dare you. Al cui o fi slujitor?

SPOILER!

(al Bisericii Ortodoxe si al propriei ignorante, dar raspunsul corect lipseste in mod misterios din revista)

/SPOILER!

Nu trebuie insa ignorat, cata influenta poate avea o banda desenata asupra unui copil. Cand eram mica, eram obsedata de Mickey Mouse Magazine. Vroiam sa devin detectiv, ca Mickey. Copii sunt inca fascinati de benzi desenate si, desi aceasta revista nu e asa de rea, incercarile de indoctrinare evidente pentru noi trec complet neobservate de catre copii.

Revista este 1/3 indoctrinare, 1/3 articole interesante si 1/3 lucruri care ar fi taiate de orice editor decent, pentru ca sunt plictisitoare si nu sunt necesare. Comicul principal, "Amicii", este destul de bine desenat si colorat in Photoshop, artisul avand un simt bun pentru combinatiile de culori, dar nu unul foarte dezvoltat pentru perspective. Urmatoarele doua benzi desenate sunt colorate cu ... creionul. Pentru cei care nu sunt foarte familiarizati cu arta:

Creion colorat + Scanner = DEATHMATCH OF DOOM!!!

N-are cum sa-ti iasa o scanare decenta, decat daca lucrezi incredibil de minutios cu creionul colorat. In cazul de fata, nici desenele nu sunt foarte reusite.

Ok, sa va plimb putin prin revista, sau cel putin prin numarul pe care il am eu:

1. Avem comicul cu icoane subtile;

2. Un comic despre gasirea crucii lui Iisus prin minuni, prezentate ca fapt istoric si nu ca legenda;

3. O legenda ridicola despre crucea lui Iisus, al carui lemn era pomul cunoasterii binelui si raului, lemn care a fost si catarg pe arca lui Noe, care cica e vizibila din satelit. Lemnul l-a cunoscut si pe Moise... ce Pom plimbaret!

4. Secular stuff: sfaturi ecologice (good stuff), Papua Noua Guinee, John D. Rockefeller, A Bug's Life, sporturi, hovercrafts, astenia de toamna si, desigur un articol despre delfini, in care se descrie in primul paragraf "Cum arata?" desi se presupune ca nu suntem retardati si vedem poza mare cu delfinul fix langa paragraf;

5. Burebista (really, really bad drawings) si legenda sahului;

6. Psihotest (nu se deosebeste cu nimic de testele din Bravo, Popcorn etc.)

7. Moda: cea mai handicapata moda pentru barbati prezentata sub pretextul de "elegant". Eu presupun ca e o greseala de tastare si vroiau sa scrie "cocalar". Serios acum, Royal Blue si negru? Tipele sunt imbracate bine, dar destul de normal. I see no fashion here.

8. The most boring interview ever, cu Joe Normal, care pare sa fie un baiat de treaba, but boy, that was so unnecessary!

Intercalate sunt jocuri, bancuri si quizzuri. Pentru cei care vor sa vada indoctrinarea si sa se amuze, am scanat revista.

Descarcati PDF-ul aici.

Atentie! Sarlatana in Piata Unirii

Bucuresteni, atentie!

Eram in seara asta cu prietenii la o bere/suc in zona Lipscani, cand vine la noi o tipa mica, slaba, tremurand pe tot corpul. Ochii inrositi de lacrimi, fruntea plina de sudoare, mainile prinzandu-se nervos de par. Era imposibil sa nu atraga atentia cuiva. As fi zis ca are niste probleme grave, poate psihice, poate a fost batuta sau violata, nu stiu. M-a speriat.

"M-mi-au furat portofelul! Nu sunt din Bucuresti." se adreseaza sorei mele cu o voce inalta, fracturata. Respira greu.

Am fost surprinsa cand sora mea a inceput sa zambeasca.

"Nu a zis asta si luna trecuta? De unde erai pe atunci? Din Ploiesti?"

A ramas masca tipa. Imediat incearca sa salveze situatia si incepe sa se balbaie pe o voce inalta, din care nu intelegem nimic. "Nu, din Constanta!" "Eh, Constanta, Ploiesti..." Se mai balbaie. Dupa cateva intrebari aflam ca incerca sa zica: "Nu-mi vezi fata? E aceeasi fata?" implicand ca o confundase soramea cu altcineva.

Da, iubire, se pare ca e aceeasi fata.

Data trecuta, sora mea ii daduse bani. Era o actrita foarte buna. Dar daca si-a ales s-o fraiereasca pe soramea de 2 ori, ce sa-i fac?


Profil:

• mica de inaltime, slaba, bine imbracata, de obicei rochie trendy (sa nu arate ca o cersetoare)
• par lung, blond vopsit
• cand joaca victima ii tremura mana crispata in fata fetei si o trece foarte des prin par
• cam exagereaza pentru un simplu portofel
  

Povestea ei, cum o auzise data trecuta soramea:

• Nu e din Bucuresti si viziteaza niste prieteni
• Tocmai a venit de la gara si hotii i-au furat portofelul/poseta/bagajul/mobilul
• Nu stie numarul prietenilor pe de rost si nici unde locuiesc sau cum sa dea de ei
• Vrea bani. Nu tu politie, nu tu apel acasa la parinti. Bani.

Atentie, poate intalniti personajul. Repeat offender!

Nu multumesc, domnule preot.

Cateodata n-ai cum sa scapi de biserica - mai ales cand familia te obliga sa mergi cu ei la o slujba de parastas. Nefiind confrontationala, mi-am propus sa ma prefac perete: sa stau intr-un colt, sa observ lumea si sa tac malc toate cele 3 ore (you read right). In fond, ce treaba am eu sa ma bag peste ei acum?

Asa se face ca intr-un satuc bihorean, a voastra corespondenta se trezeste intr-o bisericuta ortodoxa plina de rude cunoscute si necunoscute - in principal babe si mosnegi. Singurele persoane tinere erau imbracate cu fuste, tocuri si decoltee generoase. Eu mi-am lasat imbracamintea de discoteca acasa, nestiind din pacate traditiile acestor meleaguri.

Am intrat deci pe portile bisericii, nestiind ce incercari de groaza ma vor astep- nu, taiati. Prima incercare de groaza: Pupatul icoanei. Dam, dam, dam, DAM!
In timp ce asteptam la rand, si fara mijloc de scapare, pentru pupatul Iisusului, diverse ganduri imi tasneau prin minte:
Hei, am un gel antibacterian in geanta...
Gelul antibacterian chiar suna bine...
Oh, God, se apropie icoana!
OH, GAWD, e pupata de tot satul si pisica lor...
Unde-i gelul, unde-i gelul?
Shit, e aproape randul meu...

In locul sticlei salivate am ales sa sarut aerul deasupra icoanei, fara indoiala la fel de sfant ca si sticla si acrilicele de sub el (dovada: nu s-a imbolnavit inca nimeni de la sarutatul aerului deasupra icoanei).

Si cine a spus ca bisericile de la tara nu sunt progresive? Ei, ce ziceti de asta! Barbatii si femeile aveau voie sa stea in aceeasi incapere (!!!!!1!11!ONE ), dupa urmatorul model: barbaii batrani isi aveau locul in fata, la parter. Femeile batrane, in spatele lor, la parter. Femeile tinere trebuiau sa urce la etaj, si sa stea pe stanga. Barbatii tineri stateau la etaj, dar in dreapta, fiind separati de ispitele in haine de disco doar de un minuscul bloc de lemn de 30cm grosime.

Initiativa mea de imitatie artistica a unui bolovan avea insa sa intampine prima sa incercare. La etaj era loc pe bancuta pentru fix 5 femei tinere. Celelalte 5-6 aveau sa stea in picioare. Nu-i bai, sunt doar 3 ore!

Partea barbatilor, in schimb, avea doua banci duble ca lungime, dintre care erau ocupate 2 locuri, mai tarziu 3. Ciudat, femeia e din start pacatoasa si murdara si ar avea mai mare nevoie de biserica decat barbatul. Ah, stiu! S-au adaptat, cand au vazut ca tinerelor le sta doar la dans si tocuri si nu vin la biserica. Da, asta e! Femeile sunt si mai pacatoase!

Da', oameni buni, macar un numar egal de locuri nu puteati sa oferiti? Nu ajunge ca se vede otrava pentru sobolani pe jos, ferestrele termopanate sunt totusi pline de panze de paianjen si Eva de pe pereti este blonda, la fel ca si Adam? (Eden is in SwEDEN, har, har!) Gentelmeni nu erau baietii astia, desi mai tarziu ne-au spus ca le parea rau sa ne vada in picioare. Aham, si voi ce-ati facut, lads? Ati avut impresia ca biserica e un picut misogina? I guess not, v-ati holbat doar la preot hipnotizati.

Am observat ca in aceste trei ore, se incerca totusi o aerobica a melcului pentru a combate
oboseala si problemele de sanatate care vin de la prea putina miscare.

1. Genoflexiuni, istet ascunse sub pretextul de "ingenunchiere" si "ridicare in picioare", dar las' ca stim noi!
2. Exercitii pentru brate, facute dupa modelul "cruce";
3. Pupatul robei preotului. O fi avand un beneficiu pentru sanatate, ceva...
   
4. Muzica pentru aerobica. Ce-i drept, era cam naspa.
5. Le-as propune putin metoda Pilates.

Din cand in cand veneau mame cu copii mici in fata, pentru a prinde un loc mai bun la linsul robei. Le puneau micutilor mana pe cap si ii directionau inspre roba, sa le arate cum se face ca un bun crestin.

Am rezistat stoic aproape 3 ore, cand m-am trezit cu niste nevoi naturale urgente (si binevenite, nu neg). Asa ca m-am scuzat, am coborat si am fost inhatata imediat de divizia rude, care m-au tras in fata pentru ultimul pas al ritualului, pentru care coborasera si rudele de sus. Ma leganam la dreapta si la stanga de parca as fi asit o visinata extrem de gustoasa, numai pentru mine. Dar sa-mi conving vezica ca nu mai avea sa dureze mult devenea tot mai greu si ritualul inca nu arata semne de oboseala.

Nu incercam sa ma bag in fata, din contra, ma piteam in spatele cuiva.

La un moment dat preotul scoate crucea si se duce in cerc pentru pupatul obligatoriu. Eu ma pitesc si mai mult in spate, incerc sa nu ma uit in ochii lui. In fond, mama se pare ca scapase, desi nu are asa de in spate ca mine. Eram deja puternic dezgustata de misoginismul si slugarnicia afisate.

Surpriza! Vad o mana si o cruce care iasa dintre doua capete din fata mea si mi se opreste drept sub nas.

"Nu, multumesc!"

Raspunsul vine imediat, incet, si preotul isi continua traseul, de parca nu s-ar fi intamplat nimic.
Mai tarziu aflu ca il intrebase pe tata "Asta e fiica dvs.?!".
Teh horror! Monsieur preot, se putea si mai rau, se putea asa: