Ce sarbatoresc eu de craciun

Nu mi-am dat seama pentru mult timp, fiindca la fiecare ora de religie iti zicea ce trebuie sa sarbatoresti, cum trebuie sa te incadrezi, ce trebuie sa crezi. Ma simteam mare si tare fiindca eu stiam secretul din spatele Craciunului: "noi nu-l sarbatorim de fapt pe Mos Craciun, ci nasterea domnului! Dar multa lume a uitat asta." Parca faceam parte dintr-un club select pentru pici.

Acum ca am crescut stiu de corcitura fericita intre crestinism, sarbatorile pagane si comsumerism. Daca ne gandim asa, multa lume sarbatoreste chestii diferite in aceste zile.
Deci, ce-i de facut? Ca pana acum am tot urmat multe dintre traditiile craciunului. Sa vedem, ce sta oare in miezul sarbatoriilor mele?

1. De Craciun vin toti prietenii mei din strainatate acasa si este perioada in care ne vedem cel mai des.

2. De Craciun ne cumparam si dam cadouri (prieteni si familie).

3. De Craciun facem schimb de harduri... poate asta se pune la cadouri.

pana acum nimic religios.

4. De Craciun mergem la biserica.

Opa. Si da, traditia se mentine.

Cand eram inca la scoala, puteam sa aleg daca vroiam sa merg la ortodocsi la orele de religie, sau la evanghelici. Nu stiu daca era pe-atunci optiunea cu scoaterea orelor de religie si eu eram botezata ortodox. Daaaaar.... parca era mai frumos la evanghelici si se primea 10 mai usor. Orele se faceau sambata la Biserica Luterana din Bucuresti. Si comparand cu ortodocsii, care aveau de invatat chestii pe dinafara si dadeau teste, noi doar vorbeam intr-o atmosfera relaxata si toti primeau 10! Si pregateam o piesa de teatru pe care o jucam de fiecare Craciun in biserica luterana (odata eram un inger si am lesinat, cealalta data eram un pastor meserias care castiga la zaruri :P) . Ambele prietenele mele cele mai bune mergeau cu mine acolo, si oricum doar lume de la scoala noastra si ma intelegeam bine cu majoritatea.

De Craciun, toti copii primeau o punga mare cu mandarine si dulciuri. Fiindca parintii mei au un copil Nr.2 mai mic care facea orele de religie si piesa de teatru acolo, ne duceam de Craciun acolo si cand eram in clasa a 9-a si am optat deja sa nu mai merg la religie (si primeam totusi punga de dulciuri).

Asta s-a repetat inca vreo 3 ani, dupa care verisorul mai mic al prietenei cele mai bune a copilului Nr.2 facea aceeasi chestie si mergeam sa-l vedem pe el acolo de Craciun. Ciar luam mai multe pungi cu dulciuri, fiindca ramaneau rest. In orice caz, dupa ce stateam vreo 10 minute acolo, ne duceam la McDonalds, sau altundeva, si schimbam cadouri cu prietenii mei.

Asta este o traditie care s-a mentinut toti acesti ani. Ma voi duce in continuare si ca atee. Cel putin, pana incepe sa ma plictiseasca, poate gasim alta traditie pana atunci. Ce vreau sa spun este, ca nu ma deranjeaza.

Nu ma deranjeaza ca ma duc la biserica, cand unicul scop este sa-mi revad prietenii si sa comemoram timpul din liceu (cea mai frumoasa perioada din viata mea, poate la voi a fost altfel).

Nu ma deranjeaza nici denumirea de Craciun, desi daca cineva vrea s-i spuna Solstitiu, go ahead. Decat sa sarbatoresc sarbatoarea initiala pagana fiindca nu sunt de acord cu religia, mai bine sarbatoresc ceva ce mi-e mie aproape de inima: prietenii si liceul. Se spune ca este o sarbatoare de familie si Revelionul este pentru prieteni, dar la mine se pare ca e diferit.

Craciunul oricum e pe cale sa devina o festivitate seculara (si sper ca mai putin comerciala, si stiu ca sper in zadar) si daca nu ar fi fost legatura cu prietenii mei, as fi lasat-o balta de tot si ca sarbatoare seculara. In ultimii ani deja nu mai puteam sa aud de Craciun, care incepea deja din noiembrie (in Germania din august-septembrie). Este deja comunist in sensul ca iti baga pe gat toate cantecele si luminiile si reclamele si atatea referinte la "suflet", "lumina" si "sfant", pana iti vine sa vomiti. Daca nu ar fi fost asa, admit ca atmosfera si decorurile mi s-ar parea frumoase.

Ma ajuta ca nu ma uit la televizor.


In rest, Happy Holidays or Lack Thereof!