Happy

Printre primele intrebari, cand cunosc pe cineva pe net, apare intotdeauna "de ce esti happy (ateista)?"

Sunt HAPPY fiindca nu ma inchin la inventii puerile si creatii imaginare ale omenirii, zei.

Sunt HAPPY fiindca stiu ca actiuniile mele sunt intr-adevar ale mele, nu predeterminate de un papusar sadist.

Sunt HAPPY fiindca pot sa traiesc aceasta viata la maxim, stiind ca este un lux in acest univers si fara a incerca sa ma subjug pe mine si pe altii la suferinta din cauza unei religii.

Sunt HAPPY facand lucruri bune fiindca este actiunea corecta si asa societatea noastra functioneaza mai bine, nu pentru ca vreau sa am cat mai multe puctue-iisus pentru premiul mare din rai (sau alternativ, din frica de pedeapsa).

Sunt HAPPY fiindca ma simt eliberata si stiu ca am o responsabilitate rezultata din realitatea care ma inconjoara, nu din frica necunoasterii ce vine dupa moarte.

... si sunt HAPPY fiindca ma bucur de lucrurile mici, cum ar fi mirosul aerului.


Nu sunt happy, intotdeauna, sa nu intelegeti gresit. Imi vine uneori sa ma dau cu capul de masa cand vad ce idiotenii se intampla prin lume.

Dar in orice caz, sunt HAPPY ca sunt atee.